Despre Comuna Limanu

In trecut comuna Limanu se numea Caracicula, cuvint ce ar insemna „ulm negru”. Astazi comuna reuneste patru sate care in vechime se numeau astfel: Ilanlic (Vama Veche), infiintat prin 1811 de citeva familii de gagauzi, Hagilar (Hagieni), infiintat pe timpul dominatiei otomane in 1824, cu o populatie majoritar tatareasca, Caracicula (Limanu), infiintat in 1863 de turci, si Doua Mai (2 mai), infiintat in 1887 de catre Mihail Kogalniceanu si compus din familii de scopiti (rusi castrati) adusi din Bucuresti, Iasi si Galati.

Turisti razleti au existatsi inainte de razboi. O schimbare importanta are loc dupa 1940, cind o parte din societatea mondena ce isi facea vacantele la Balcic – si in primul rind comunitatea de nudisti de aici – se muta in 2 Mai si Vama Veche. In anii ‘50, turismul este deja o activitate vizibila, chiar daca redusa numeric, astfel incit unii localnici incep sa-si construiasca casele in asa fel incit sa primeasca vara turisti.

Gazdele se afla aproape exclusiv „la strada mare”, apoi si pe „strada scolii”si, o data cu afluxul de turisti, patrund si spre interiorul satului.

In 2 Mai se dezvolta in principal ceea ce poate fi numit un „turism de curte”, caracterizat prin relatiile de incredere cu gazda, fidelizarea turistilor pe aceasta baza, importanta „curtii” ca spatiu de socializare intre turisti, care sunt sau devin adesea prieteni. Petrecerile care se dadeau „pe curte” erau faimoase si definitorii pentru „spiritul 2 Mai” din perioada comunista. Dimpotriva, la Vama Veche, localitate mai mica, cu restrictii mai mari legate de proximitatea frontierei si „colonizata” de „clujeni”, se dezvolta mai ales ceea ce poate fi numit un „turism de plaja”. Existente si la 2 Mai, nudismul si corturile pe plaja sunt aici regula generala. Cu timpul, mai ales dupa ce plaja de la 2 Mai incepe sa se ingusteze ca urmare a lucrarilor de la port si sa se supra-populeze, numerosi turisti de la 2 Mai incep sa se deplaseze pentru a face plaja la Vama Veche. „Plaja”, mai mult decit „curtea”, devine astfel aici spatiul de referinta, al socializarii si, in ultima instanta, al „spiritului Vamii”.

Dupa 1990, se construieste mult, intr-un ritm usor crescator in 2 Mai siin salturi la Vama Veche, unde aproximativ 60% din casele actuale sunt construite in aceasta perioada. Perioada de dupa 2000 este cea mai prolifica in toate comunitatile.

Date statistice generale din 2002 arata ca, populatia comunei Limanu era de 4730 persoane, din care 2165in satul Limanu, 2236in 2 Mai, 178in Vama Vechesi 151in Hagieni. Aceasta populatie traiestein 717 gospodariiin Limanu, 862in 2 Maisi 126in Vama Veche.

Evaluarile facute pe baza chestionarului arata ca autohtonii (nascutiin satul respectiv) reprezinta 32%in Limanu, 40%in Vama Vechesi 33%in 2 Mai. Mai important esteinsa procentul „strainasilor”, asa cum sunt ei luatiin evidenta de catre primarie, adica al „rezidentilor”. Procentul lor este foarte marein Vama Veche (59%)si de doar 15, respectiv 16%in 2 Mai, respectiv Limanu. La 2 Mai a existat un aflux semnificativ de populatie prin anii 60 (aproximativ 13% din populatia actuala).

Un turism prietenos.

Zona ar putea sa se dezvolte in continuare in jurul unui concept de turism prietenos, punind in centrul sau componenta relationala evidentiata in repetate rinduri in cele de mai sus. Acesta ar trebui sa pastreze complementaritatea actuala creata in jurul celor doua centre de gravitatie, 2 Mai si Vama Veche. Aceasta ar reveni la prezervarea si elaborarea caracterului de “acasa” al turismului de tipul “boema comoda”, pe de o parte, si prezervarea si elaborarea caracterului de “Erlebnisraum” al “turismului identitar” specific mai ales Vamii Vechi. Ambele au un potential de dezvoltare considerabil, atit in sine, prin specificul ofertei, cit si in termeni relativi, datorita lipsei unor alte oferte similare in alte locatii. Chiar si “turismul identitar”, care, prin natura sa, poate fi efemer, are deocamdata destule sanse de autoreproducere la Vama Veche in masura in care nu exista practic, deocamdata, alte spatii in Romania care sa indeplineasca aceasta functie de “Erlebnisraum” la aceasta scara si cu atita vizibilitate sociala.

Vezi integral studiul sociologic efectuat de profesorul Vintila Mihailescu, in luna iulie 2004, in vederea elaborarii noului Plan Urbanistic General